Biserica de lemn din comuna Bârsana, județul Maramureș

Situată în partea central-nordică a satului, Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” e așezată pe o movilă din cimitirul vechi, cu morminte năpădite de iarbă și pomi fructiferi. A fost construită în 1720, pe locul alteia mai vechi, arsă de tătari. Într-un stadiu incipient, biserica a aparținut unei mănăstiri (singura din cele opt biserici de patrimoniu UNESCO), fiind mutată pe locul actual în anul 1806.

Biserica-de-lemn-din-Barsana-judetul-Maramures

Ce o face așa deosebită? Lemnul de stejar, acoperișul dublu, turnul cu foișor deschis și coiful conic sunt componentele care o scot din anonimat, evidențiind-o într-un mod unic. Amplasamentul actual i-a adus și un pridvor structurat pe două niveluri (soluție arhitecturală rar întâlnită la bisericile de lemn). Întreaga construcție este încinsă cu un brâu sculptat în formă de funie împletită. Fonografia și influențele baroce au fost realizate de Teoader Hodor și Ioan Plojodeste. De altfel, pe biserică regăsim și pictură din naos, mai exact scene ample din geneză, ciclul patimilor, episoade din viața lui Iisus și a Fecioarei Maria. Pictura, realizată în 1806 de Toader Hodor, se păstrează în naos și altar de atunci și până în prezent.

Cât despre acoperiș, acesta are două niveluri: o streașină joasă și largă, care înconjoară edificiul pe părțile de sud, nord și vest, continuându-se cu acoperișul cu cinci pante abrupte ale altarului și cu acoperișul central al bisericii. Învelișul turnului clopotniță este integral din șindrilă. Cele două cruci de pe acoperișul principal împreună cu cea de pe acoperișul altarului se află pe extremitățile vârfurilor acoperișului și sunt făcute din fier forjat.

Biserica de lemn din Bârsana este integrată în categoria edificiilor de cult din județul Maramureș cu o elevație ridicată și dezvoltată pe două registre. Aceasta se datorează în mare parte supraînălțării în zona pronaosului și a naosului, precum și înălțării porticului. Scopul lor este acela de a mări spațiul interior din naos, dar și suprafața arhitecturală.

EU IUBESC ROMÂNIA PE FACEBOOK

Lasă un comentariu...

*